Prevederile legale nerespectate in capturarea, procesul si executia lui Isus Cristos

            Dupa cum am zis am sa scriu despre prevederile legale in legatura cu crucificarea lui Isus din perspectiva juridicata acelor vremuri. Mai intai o scurta definitie a ceea ce era tribunalul acelor vremuri adica Sanhedrinul.

• Sanhedrinul, tribunalul evreiesc

Spre deosebire de romani, evreii aveau un cu totul alt sistem juridic. Fiind un stat teocratic,in Israel, jurisdictia era datoria clerului, iar procesele erau judecate in numele lui Dumnezeu. Infractiunile de ordin religios erau solutionate in Sanhedrin, un soi de tribunal suprem al vremii, compus din 71 de preoti si carturari, condus de marele preot. Hotararile acestuia trebuiau confirmate de procuratorul roman. Marele Sanhedrin judeca procesele de idolatrie, de profetie mincinoasa, blasfemie etc. Legea data prin Moise, la Muntele Sinai, pedepsea blasfemia sau hulirea numelui lui Dumnezeu, cu moartea. Proba se facea prin depozitiile a cel putin doi martori, iar declaratia invinuitului nu era suficienta. Procesele se terminau in ziua in care începeau, iar condamnarea se pronunta în ziua urmatoare. De cealalta parte, dreptul roman avea o procedura diferita. Principala proba era marturisirea.In acest caz, se renunta la argumentele martorilor. Cele mai grave infractiuni erau cele îndreptate impotriva conducerii Imperiului si se sanctionau cu pedeapsa capitala. In provincia Iudeea, procuratorul avea independenta completa cu privire la sanctiunea condamnatului si putea aproba sau respinge hotararea Sinedriului.

Prevederile legale nerespectate in capturarea, procesul si
executia lui Isus Cristos

CAPTURAREA

1. Capturarea, care a avut loc noaptea. Legea ebraica prevedea ca, in afara de cazul de flagrant, un demers de acest gen sa aiba loc ziua, la lumina soarelui, sub ochii tuturor, tocmai pentru ca "nimic sa nu se petreaca in ascuns". De asemenea, arestarea Mantuitorului s-a produs fara nici un mandat legal. Procedura a avut caracteristicile unei conspiratii, cu prezenta a cel putin unui conspirator: Iuda, probabil deziluzionat in sperantele sale patriotice ca Mesia va lupta cu arma in mana impotriva romanilor.

Matei 26: 47. Pe cand vorbea El inca, iata ca vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el o multime mare cu sabii si ciomege,de la preotii cei mai de seama si de la batranii poporului.

Matei 26: 55 . In ceasul acela, Isus a zis multimilor: ,,Ati iesit ca dupa un talhar, cu sabii si cu ciomege,ca sa ma prindeti? In toate zilele stateam si invatam poporul in templu si n-ati pus mana pe Mine.

Luca 22: 52, 53. Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batranilor care venisera impotriva Lui: „Ati iesit dupa Mine ca dupa un talhar, cu sabii si cu ciomege? Cand eram cu voi in zi de zi in Templu, n-ati pus mana pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului.”

PROCESUL

2. Judecarea a avut loc tot noaptea. Daca se considera ca acuzatul a faptuit delicte susceptibile de pedeapsa cu moartea, atunci, conform Legii mozaice, el trebuia judecat ziua si in public.

Matei 26: 57. Iar cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunati carturarii si batranii.

3. Convocarea primului Sinedriu a avut loc noaptea, fapt ce contravine, de asemenea, legislatiei vremii. A avut rol de cercetare prealabila, acasa la Ana, ex-Mare Preot. Interogatoriul luat de Ana nu a avut probabil un caracter oficial. Marele preot era desigur curios sa-L vada pe Iisus si sa se convinga ca fusese arestat, dar nu voia sa se angajeze in vreun fel, dat fiind mai ales ca lui nu-i revenea nicio obligatie din punct de vedere legal. Acesta este poate motivul pentru care interogatoriul luat de Ana nu este consemnat in nici o alta Evanghelie, chiar trecerea pe la el fiind omisa de sinoptici.

Ioan 18:13. L-au dus intai la Ana; caci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot in anul acela.

4. Convocarea celui de-al doilea Sinedriu a constituit o alta incalcare a Legii ebraice (Tora), care prevedea un anume interval de timp intre prima si a doua audienta.

Sinedriul voteaza condamnarea Mantuitorului la moarte si hotaraste modalitatea obtinerii ratificarii ei de catre Pontiu Pilat.

Ioan 18:24. Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa.

5. Sinedriul avea si misiunea de a proteja si a apara acuzatul. In nici un caz membrii acestuia nu aveau voie sa loveasca un acuzat si nici un membru nu putea actiona in exclusivitate ca acuzator sau aparator. Legea prevedea ca acuzatului sa ii fie acordata prezumtia de nevinovatie. Ceea ce, evident, nu s-a intamplat in cazul lui Isus.

Ioan 18:14. Si Caiafa era cel ce daduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos sa moara un singur om pentru popor.”

6. Reunirea membrilor Sinedriului era interzisa in perioada pascala (Pesahului).


7. Isus Cristos este lovit in timpul procesului, fara ca Legea sa prevada acest lucru.

Luca 22:64. 65. L-au legat la ochi, Il loveau peste fata si-L intrebau, zicând: „Proroceste, cine Te-a lovit?”Si rosteau impotriva Lui multe alte batjocuri.

8. Sunt prezenti doi martori mincinosi, ale caror marturii nu concorda, lucru de care Sinedriul nu a tinut cont. Tora specifica faptul ca nu era posibila condamnarea la moarte pentru un pacat capital, decât daca se baza pe cuvântul a cel putin doi martori (un martor avea "valoarea" nici unui martor). In cazul lui Iisus, au fost doi martori, dar ale caror declaratii nu au concordat.

Marcu 14:57-59. Unii s-au sculat si au facut o marturisire mincinoasa impotriva Lui si au zis: „Noi L-am auzit zicand: „Eu voi strica Templul acesta, facut de maini omenesti, si in trei zile voi ridica un altul, care nu va fi facut de maini omenesti. Nici chiar in privinta aceasta nu se potrivea marturisirea lor.”

9. Acuzatul avea dreptul sa beneficieze de consultanta legala, potrivit Talmudului . Daca nu isi putea plati un aparator expert in Lege, atunci era numit unul din oficiu, care ar fi urmat sa actioneze in apararea lui. Ceea ce, in cazul lui Isus, nu s-a intâmplat.


10. Singura "marturisire" a lui Isus a fost cand a recunoscut ca este Fiul lui Dumnezeu, ceea ce i-a adus imediat acuzatia de "blasfemie". Dar Legea ebraica nu accepta marturia unui acuzat in propria defavoare. O confesiune voluntara, fara martori, nu era suficienta pentru sentinta de condamnare la moarte.

Matei 26:63, 64, 65. Isus tacea. Si marele preot a luat cuvantul si I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, sa ne spui daca esti Cristos, Fiul lui Dumnezeu.” „Da”, i-a raspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, va spun ca de acum incolo veti vedea pe Fiul omului sezand la dreapta puterii lui Dumnezeu si venind pe norii cerului.” Atunci marele preot si-a rupt hainele si a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula Lui.

11. Marele Preot, Caiafa  si-a rupt hainele, fapt nepermis de Lege, deoarece hainele purtau simboluri divine. 


12. Pilat din Pont, desi nu i-a gasit nicio vina lui Isus , la strigatele multimii Rastigneste-L , rastigneste-L!, ca sa arate nevinovatia sa, s-a spalat pe miini inaintea multimii zicind : ,,Eu sunt nevinovat de sangele Acestui om drept. Treaba voastra!" Iar tot poporul a raspuns si a zis: „Sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri.”Matei ( 27:24-25).


13. Irod nu si-a asumat responsabilitatea judecarii lui Iisus la Ierusalim (unde se gasea cu ocazia sarbatorii anuale evreiesti Pessah), ci l-a retrimis inapoi procuratorului roman Pilat din Pont .


14. Verdictul Sinedriului nu putea fi emis in aceeasi zi . Pana sa ia decizia finala referitoare la o eventuala condamnare, Sinedriul trebuia sa se gandeasca timp de "o zi solara intreaga", conform Legii. Nici acest lucru nu s-a intamplat in cazul Mantuitorului.

CONDAMNAREA SI EXECUTIA

15. Pedeapsa (crucificarea). una romana, aplicata pentru Isus Cristos. O persoana acuzata de blasfemie trebuia omorata in bataie cu pietre, in timp ce rastignirea era o pedeapsa prevazuta de legea romana pentru furt, tradare, viol si batjocorirea imparatului.