VISUL realitate sau fictiune ?

    ...in tacerea nopti pasesc catre sufletul tau tremurator si delicat al unei lumi fantastice si pure,in care visele se implinesc, irigand sufletul cu dragoste si pasiune, o lume in care nu exista durere, caci se transforma in zambet, o lume in care lacrima nu-si cunoaste intelesul, caci se transforma in mangaiere, o lume in care departarea nu are sens, caci tu esti langa mine, in tacerea nopti , la hotarul trandafiriu al somnului, trupul meu firav si obosit, iar chipul meu asezat pe perna zambeste printre gene,in spatele pleoapelor inchise, unde cuvintele dispar,iar gandurile inca negandite se intrepatrund in stare calma,cu o liniste inexplicabila, intr-un noian de vise, unde tu esti mereu langa mine, ochi tai scriu in mine o noua poveste, o poveste de dragoste, te asezi langa mine , imi mangai fruntea, umerii si ma privesti zambind, te simt langa mine, iti simt trupul palpitand, te prind de mana si ma ghemuiesc in bratele tale, de teama ca nu cumva noaptea sa mi te fure, te privesc usor pe sub genele intre deschise,in timp ce iti strang mana inconstient, vreau sa te vad, sa te simt, sa respir in acelasi timp cu tine, am nevoie sa te simt aproape si sa-mi legeni somnul incarcat de vise, inchid ochi ca sa te simt langa mine, vreau sa iti simt privirea protectoare, care ma vegheaza, sa ma simt in siguranta, sa stiu ca nimic nu ma poate atinge, adorm in tacerea nopti, in bratele tale si stiu ca ma voi trezi intr-o noua dimineata zambind, visand la urma sarutuli tau pe obrazul meu, avand parul ravasit de degetele tale,dar ma trezesc singur fara tine, si simt ca viata mi se scurge din vene, fara tine nu am viata sunt ca un robot, ca o masina care face alasi lucru zi de zi,sincronizat, mi-e dor de tine, mi-e dor de imbratisarea ta, de zambetul tau, de parfumul tau... dar tu esti departe, eu sunt aici, incerc sa te caut in asternut dar in zadar, e gol precum sufletul meu fara tine. atata dor as vrea sa iti vad chipul tau iar si iar, imi plange sufletul in mine, imi este dor de tine, chemarea ta e tot ce mi-a ramas, as vrea sa ma trezesc din nou din vis iar tu  sa fi aici, in jur se nasc suspine, chiar si soapte, speranta mai respira inca, incerc sa-mi regasesc trairile in noapte, pentru a le semana; covor in zori, simt dorul tau in minte si in piept, o fina alinare, o privire divina, ma-nvata sa respir si sa astept, iubirea ta, ce maine poate o sa vina, si-adorm apoi, cu un suspin plapand visand la tine , respirand incat si rar cu oarecare teama, sa nu cumva sa te transformi in vis, iubirea ta in visul meu e mare, tu ma iubesti in fiecare clipa, in fiecare vis din noapte. ma-ntorc in vis, sunt salba de suspine invaluit de foc din paradis. eu stiu ca poti in dragoste sa crezi. eu stiu ca ne iubim. nimic nu se pierde, nici dor si nici suspine, doar se aduna-n noi,sa le traim pe urma. speranta-mi curge-ncet, se-ntinde catre tine, si-o vom culege maine amandoi. dar e numa vis tu esti departe ...